Iaşi Outdoors

noiembrie 12, 2012

Vara 2012

Despre iesirile mai mari am scris in timp, cu intarziere mai mica sau mai mare. S-au adunat multe ture scurte insa, cel putin pentru ca e o perioada mai mare. Deci, pe rand, despre ce am mai facut prin jurul casei in vara care a trecut deja de mult timp.


04 Iunie : Kings Mountain si Tunitas O tura de cursiera scurta, seara la care reusesc sa trag mai tare si sa obtin recorduri pe doua catarari de aproape: Strava


09 Iunie : Monterey Dupa un picnic, o tura cu masina in fuga pana la Monterey si Big Sur. Din pacate ne prinde noaptea si nu mai ajungem la cascada.


Laurentiu curajos


Lone Cypress


10 Iunie : Hamilton Obtin un nou record cu bicla pe Mount Hamilton, una din cele mai lungi catarari din zona (intrerupta de doua coborari). Recordul asta e inca in picioare, sper ca nu pentru mult timp. Tura impreuna cu Mihai si Laurentiu strava


Laurentiu pe ultima suta de metri

In iunie cel mai mult am fost intrerupt in doua weekenduri, unul in Sequoia si altul in Yosemite.


3 Iulie : alergare Un record nou pe 10 km, pe langa alte alergari din perioada respectiva. In principal ma antrenam pentru maraton San Francisco. strava


04 Iulie : Costal Clasic cu TVA Timp de vreo 2 saptamani cat a fost TVA aici (dupa care a plecat in Seattle), n-am apucat sa facem decat o alta tura in Yosemite si un Costal Clasic. strava


06 Iunie : Facebook Half Marathon Un concurs organizat pentru angajatii Facebook alergatori. Obtin un timp foarte bun fata de ce ma asteptam pentru jumatate de maraton, categoria cea mai lunga la care am participat. 1:31:34 , din pacate putin sub distanta oficiala pe GPS-ul meu asa ca nu apare trecut la best half marathon pe strava. rezultate


grupul ‘evadatilor’ sunt si eu pe undeva furand trena

29 Iulie : mult-asteptatul San Francisco Wipro Marathon . Ultimele saptamani nu apuc sa ma pregatesc bine, si nici sa ma relaxez, pentru ca ma duc pana in Seattle unde ma intalnesc cu Mihai. Acolo facem Rainer fortat intr-un weekend, dupa care weekendul viitor vine el aici, exact cand e maratonul; si participam amandoi. Experienta super-faina, vreme racoroasa dar numai buna de alergat la maxim, 6000+ participanti, vedem si noi cam cum se organizeaza si am avut ce vedea. Din pacate fara poze pentru ca erau cam scumpe. Sunt multumit de timpul total, viteza destul de constanta pe care am reusit sa o pastrez, si pozitia in clasamentul final (general : 1039 out of 6494, 3:43:50 timp total https://www.runraceresults.com/Secure/RaceResults.cfm?ID=RCLF2012 bib number 40613);

Iulie e iar o luna destul de buna, pe langa astea am si cele doua iesiri mai mari, Redwoods si Rainer. Tin minte insa ca dupa toate astea imi cam ajunsese cu iesirile, pentru ca au fost cam multe fortate la rand.


19 August : Half Moon Bay cu Parvu Cam singura iesire prin apropiere din August, o tura pana la ocean si inapoi cu Andrei Parvu, destul de faina dar friguroasa. In principal August a foar iar o luna a iesirilor mai lungi de weekend, dar mai calculate si linistite (Yosemite iarasi, dar cel mai reusit, Geroge Creek incercarea moarte n-are si Grand Canyon partial).


Canada road inchis circulatieti masinilor in weekend


La ocean

Reclame

iunie 7, 2012

Mai 2012

Ca sa nu treaca prea mult timp si sa uit de tot, un update sumar la luna mai 2012, totul pana pe 25 cand am plecat in Hawaii. Evident iesirea in Hawaii merita un post separat, pe care sper sa nu-l mai aman mult timp. Si ca sa fiu foarte eficient, trec direct la zilele relevante din mai:

4 mai Desi e vineri si zi de lucru, am un plan interesant. Cum multe firme de IT mari au sediul ‘la tara’; in Bay Area (undeva intre cele doua mari orase San Francisco si San Jose), si multi dintre angajatii lor sunt pasionati de ciclism, s-au format deja de cativa ani posibil grupuri care fac ocazional comute din San Francisco pana la lucru, aproximativ 60 kilometrii. Pentru mine care m-am mutat super-aproape de munca nu prea are sens, dar ca sa experimentez si eu asta, mai ales ca e o luna speciala; am plecat cu primul tren in San Francisco, pe la 5 dimineata, ca la 6 era intalnirea si incepeam sa ne intoarce pe cei ~70 km, in vreo 3 ore si pe un drum putin ocolit dar mai frumos, pana la munca. Totul a decurs conform planului, mai mult a fost interesant sa vad la 6 dimineata la o cafenea anume cum se aduna vreo 60 ciclisti, chiar daca pe traseul nostru am fost doar vreo 4. Spuneam ca e o luna speciala pentru ca in California si nu numai e un challange sa faci comute si nu numai cat mai mult cu bicla, si pe endomondo.com iti inregistrezi asta si se face si clasament, etc. Mi-am trecut tot acolo dar n-o sa mai continui pentru ca nu vreau sa merg cu GPS-ul zilnic si nici sa-mi instalez aplicatii pe telefon… Acum ar fi interesant sa mai fac comute-ul asta odata fie dus-intors (ceea ce e totusi extrem cu trezit la 3-4 dimineata); fie pe calea mai scurta / usoara, doar ca sa vad cum e. Cred ca o sa fac asta in curand..


6 am dimineata, pustiu prin San Francisco (mai exact in South SF); dar o multime de biciclisti in fata unei cafenele oarecare


undeva pe traseu

5 mai rafting Undeva la distanta de 3, poate 4 ore de condus, pe o sectiune de nivel mediu (2 si 3 din 5 maxim); am umplut doua barci, toti romani, si am vaslit la vale, timp de cateva ore. Cel mai mult m-a impresionat durata destul de lunga; dar si unele portiuni dificile si frumoase. Acum merita incercat un nivel mai sus, iar acolo e posibil sa fie chiar serios.. oricum pentru inceput a fost excelent si asa.


om la apa

6 mai, Black Mountain Ma gandeam de ceva timp sa-mi folosesc cortul si in zona, ca munti sunt destui, fie ei si mai mici. Ideal e sa pot face asta si in timpul saptamanii, si acum pare foarte usor cu putina organizare; insa prima data am plecat duminica si m-am intors luni dimineata, acasa si apoi rapid la munca. Am carat cam multe in rucsac, dar ideea era sa ma joc putin si cu aparatul ceea ce mi-a prins bine. Am pus cortu intr-un camping special super-amenajat, care insa necesita rezervare, pe care nu aveam cum s-o mai fac atunci, insa de pe la 11 noaptea pana la 6 dimineata nu a fost nimeni pe acolo, si nici inainte n-am vazut. Un apus frumos, o gramada de caprioare, rasarit de luna si luminile oraselor in vale. Cireasa de pe tort a fost la intors, cand filmandu-ma pe coborare cu MTB am cazut destul de urat, din viteza in praf direct, si fiind singur m-am speriat destul de tare. M-am julit peste tot, dar din fericire nu mi-am sclintit nimic. Acum mi-au trecut toate ..


borsec, de la un magazin special cu tot felul de produse din estul europei


rasare luna


rasare si soarele


mai nou am aparat, telecomanda si alte accesorii la aparat care mi se par foarte utile (si dupa experienta din Hawaii)


Palo Alto, (turnul Stanford), putin inainte de cazatura

13 mai primul meu maraton Dupa o saptamana in care nu pot sa pedalez fiind cu probleme la servici (trebuie sa stau aproape de calculator), saptamani in care mi-am facut obiceiul sa fac alergari. Si cum facusem deja doua alergari de 22.7 si respectiv 25 km si ma pregateam pentru maraton, acum vroiam sa incerc ceva mai mult. In timpul saptamanii fac doua de 10 km, una miercuri si una vineri parca; iar duminica avea sa fie cea lunga. N-am plecat prea devreme din pacate dar m-am simtit ok. Planul era de 30 km, dar fiindca a mers bine si ca sa nu mai lungesc mult cu alte antremanete de peste 20 km, am continuat pana am terminat maratonu (42.2 km in total). Cu putina muzica si motivat de faptul ca wow, fac primul maraton, am reusit sa nu ma plictisesc si mai mult cam ultima ora am tras putin pentru a-mi pastra media si a obtine un timp final sub 4 ore, care este obiectivul meu. Timp final 3:58:45, calcalculat din mers ca sa iasa la limita sub 4h, pentru ca mult mai jos n-as fi putut.
Pana la maratonul San Francisco pentru care ma antrenez si care e la sfarsitul lui Iulie, nu o sa mai alerg cred poate niciodata peste 20 km, insa voi face mai multe alergari mai scurte in ultima luna / saptamani. Multumit oricum ca am facut unul si in perioada de antremanet, cu un antrenament deloc normal, mai exact cateva alergari neregulate la distante mari. Inregistrare


pe unde am alergat


cronometru la final 😀

19 mai Diablo de 4 ori . Planul era sa ma antrenez pentru Hawaii, unde dupa cum o sa povestesc in postul urmator planul era sa urc pe bicla probabil cea mai mare urcare continua din lume, de la 0m adica de la plaja pana pe Mauna Kea, unul vulcan de 4205m. Cum urcasem maxim 3300m si doar cumulat; de cateva ori intr-o tura cel mai mult, mi-ar fi placut sa vad daca pot urca peste 4000m, asa ca am ales cea mai grea/mare urcare din zona si am vrut s-o fac de cate ori pot in ziua respectiva. Din pacate e putin departe si nu am putut sa incep prea devreme, pana am ajuns acolo mi-a luat cateva ore. Asta s-a simtit mult mai rau insa la intors pe frig si prin noapte, dar totul s-a meritat. Avand aproximativ 1000m urcare, vroiam de 4 sau 5 ori sa o urc, insa nu am reusit decat de aproape 4 ori. Prima tura a mers cel mai usor, mai ales ca eram 4 oameni in total, a doua era deja prea cald si se resimtea oboseala. Apoi a urmat o pauza mult prea mare pentru o masa insa super-necesara, din pacate nu foarte aproape nici aia. Urmatoarele doua urcari au mers tot bine, reusid sa-mi pastrez ritmul. Cel mai interesant moment a fost la ultima urcare cand stiam ca parcul se inchide fix la apus, ca sunt masini care forteaza biciclistii sa coboare jos; iar eu nu prea ma incadram. Asa ca am urcat cat de mult am putut pana sus, si am ajuns chiar la mai putin de 200m de varf unde insa asteptau padurarii care nu m-au lasat sa mai urc. Am coborat, apoi cu greu am ajuns acasa pana la urma pe la 2 noaptea, dar am batut lejer orice record de urcare cu vreo 4600m acumulati si peste 200 km distanta. (inregistrarea e putin sectionata dar ce e important e trecut acolo).. Pe viitor cred ca as putea urca de 5 ori complet, insa sa merg cu masina si sa am mancare la masina fix sub urcare, fara asta nu cred ca pot sa urc de mai mult de 4 ori…


toata echipa inainte de prima urcare


eu, dupa prima urcare


masa de la amiaza


incercand sa fortez apusul


pot sa mai pedalez si putin dupa


la intors


‘decalaratii’ live, de pe tot parcursul zilei.

Cam asta a fost de mentionat pentru mai, totul pana pe 25 cand am plecat in Hawaii. Despre ce a fost acolo, va urma.

ianuarie 18, 2012

Primele weekenduri din ianuarie, 2012

Daca mai aman mult, ar fi deja vorba de 3 weekenduri si e cam mult. Au fost ceva zile in plus libere, si desi nu prea sunt asa multumit ca le petrec prin imprejurimi, sunt destule de vazut aici inca, si nu-o sa se termine prea rapid. Printre altele, mi-am facut abonament la sala de catarat si principalul avantaj e ca pot face ceva dupa o zi de servici, care nu necesita sa fie lumina afara plus ca solicita cu totul alti muschi, asa ca pot varia. E deja destul de multa variatie, pe aici pe undeva e si optimul intre plictiseala si a face prea multe si a nu evolua la nimic. La catarat merg de doua ori pe saptamana, evoluez oarecum dar inca sunt la inceputul inceputului. O sa fac probabil un post in viitor cu mai multe detalii, asta cand o sa si stiu mai multe.


Sambata, 7 ianuarie
Tura de MTB, in zona cea mai apropiata posibil de unde locuiesc acum. Desi la inceput am nimerit cararile accesibile pentru biciclisti, pe la sfarsit m-am trezit in zone interzise, redresand totusi rapid. Nu prea greu, nu foarte lung, si pe vreme frumoasa. Astradero, Windy Hill, Coal Creek, 62 km cu tot cu asfalt. Garmin & Strava.

From Astradero, Windy Hill, Coal Creek


prima problema ‘tehnica’ la MTB, care am rezolvat-o deabia acum dupa alte cateva plimbari. in final am schimbat cauciucul, din pacate s-a intamplat cam rapid si nu stiu unde si cum..


Skyline in zona Windy Hill


Duminica, 8 ianuarie
Un hike (zona Russian Ridge) si plimbare pe plaja, cu mai multi romani de aici, dar pana la hike am mers pe cursiera, ca tot imi era dor si de asta .. Hike-ul destul de scurt dar dragut, vremea buna desi daca nu batea vantul era si mai placut, plimbarea la ocean s-a meritat si ea. Mai astept eu, dar pana la urma o sa fac si o baie la ocean aici, indiferent de cat de rece e. Hike-ul de 8.8 km, pe cursiera vreo 46 km, Garmin si Strava.


coiot


San Francisco


la ocean


Sambata, 14 ianuarie
Decid in ultimul moment sa plec pe cursiera, nu MTB. Asta in principal pentru ca ma saturasem sa caut potecile accesibile cu MTB, inainte de fiecare tura trebuie sa ma documentez destul de mult si e cam plictisitor.. plus ca totdeauna fac niste presupuneri care nu se potrivesc la fata locului. Traseul de cursiera il alerg frumos, mai in nord, si merg cu Caltrain cateva statii, dar e cam scurta in final, doar 54 km. Prima data cand merg mai mult pe coasta, pe ‘1’.


Crystal Springs


parcarea din capatul Canada road, unde lasa masinile biciclistii si pedaleaza in zona ..


pe coborarea asta imi depasesc aproape recordul de viteza (am prins 75 km/h, recordul fiind 77).


La Honda, localitate pe coasta Pacificului


Duminica, 15 ianuarie
Ma hotarasc sa fac tot o tura de bicla, dar nu prea lunga sau grea, desi aveam alte si alte planuri. Tot cu Caltrainul ma duc cateva statii, si de la inceput dupa ce scap de asfalt imi dau seama ca nu m-am documentat prea bine. Mai multe zone pe care vroiam sa urc sunt interzise biciclistilor, asa ca urc pe asfalt, Kings Mountain. Am mai coborat pe cursiera drumul asta, in una din primele ture de cand am revenit aici.. Ma ia putin frigul deja, dar imi revin cand scap de asfalt.. insa nu pentru mult timp. Parcurg ce aveam planuit pentru zona Purisima, dar nu si pentru ‘Corte de Madera’ (parcuri din zona), unde scurtez din cauza oboselii si frigului. Dupa ce mai si cobor destul de mult pe asfalt, frigul ma ia de tot si jos tremur necontrolat. Pe langa faptul ca a fost frig, eram imbracat subtire (tricou, scurti etc, si niste armwarmere), nici nu m-am alimentat bine dimineata. Sunt obosit si suport foarte greu frigul, dupa cei 68 km parcursi (garmin, strava) mai astept si trenul vreo 30 minute, tremurand.. imi revin in schimb acasa cu o baie fierbinte.


primul parc unde vroiam sa intru, interzis


pe coborare


prima filmare din mers, pe MTB. vreau sa-mi comand suport de pus aparatul pe casca, si atunci cred ca o sa devina mult mai interesant ..

Luni a fost zi libera, si as fi vrut sa fac o alergare serioasa in zona, pe care o am in minte de ceva timp, dar fiind prea obosit de la turele de bicla, am mers doar pe seara la sala de catarat unde nu m-am chinuit prea mult.

Cred ca o sa continui un timp in stilul asta cu turele, poate mi-ar placea si ceva mai lungi dar s-ar limita la una singura per weekend. Intr-un fel asa mi-ar conveni ca cele 2 zile libere din 7 sa fie distribuite uniform, asta fiind insa cu mult mai rau pentru iesiri mai departe, care vor aparea si ele in viitor. Si pana si pentru iesirile din zona cu MTB sau chiar cursiera, ar fi utila o masina..

septembrie 30, 2010

California

A venit timpul sa ma intorc si acasa, cam in doua zile imi incep lunga calatorie spre Romania. Fac un scurt bilant a ceea ce am facut aici din punct de vedere oarecum turistic in cele 14 saptamani dar mai ales tot atatea weekenduri petrecute aici.

Am inceput prin o serie de ture de ciclism, in care initial am mers pe aproape si singur, apoi la distante mai mari impreuna cu Vlad si frati si prieteni de-ai lui. Uneori am format chiar grup destul de mare. Am vizitat tot pe la inceput pentru prima oara si orasul San Francisco si am mers si cu plutonul unui club local intr-o cursa rapida.

Pacific Ocean
Mount Hamilton
San Francisco
Skyline
Lake Tahoe
PenVelo ride
Mount Diablo

Apoi am ajuns in Yosemite. Am fost asa impresionat ca n-am putut sa nu revin, in ciuda eforturilor depuse uneori de a ajunge acolo, si inca de doua ori.

3 days Yosemite
Mount Hamilton2

Intre timp am cunoscut si alte grupuri si am inceput sa merg si cu masina, parcurgand astfel distante mai mari ceea ce aducea posibilitatea sa vad mai multe locuri frumoase.

Big Sur & Point Reyes
Mount Lyell
Mount Dana

Iar la final cireasa de pe tort a fost o excursie in parcurile nationale Seqouia si Death Valley, unde am ajuns sa conduc mult mai mult decat ar fi fost probabil indicat la experienta mea. Am vazut si o sala de catarat impresionanta aici.

Sequoia si Death Valley
Planet Granite

Am parcurs aproape 2000 km pe bicicleta. Acum caut sa o vand, desi efortul celor 2 mii dar si locurile frumoase pe care le-am vazut impreuna m-au facut sa ma atasez sentimental :P. Am facut cel putin 4 trasee de hiking interesante. Iar acum cred ca as fi putut face mult mai mult.

From California overall

California


Bay area


Yosemite. Rosu – cliclism, Albastru – hiking


Lake Tahoe

Inca de la plecare ma gandeam cum vor fi excursiile de aici, in comparatie cu ce am pierdut, daca as fi stat in Romania. In primul rand aici nu am avut un grup atat de bine format, sau atat de nebun incat sa mearga totdeauna si pana la capat cu mine, desi unii s-au acomodat rapid si sper ca nu au regretat. Muntii de aici, impreuna cu tot mediul ce include clima, posibilitatile oferite de diferitele organizatii de care depinde un turist, sunt mult diferite de cele de acasa. E mai important dar si mai usor sa ai masina, distantele sunt mai mari iar transportul public probabil din lipsa de clienti nu prea face fata.

Ceea ce a fost insa cel mai important pentru mine si anume peisajele pe care le-am vazut aici, pot spune ca mi-au parut mai grandioase si desi mai secetoase, mult mai frumoase decat cele din muntii din Romania. Iar cele ce ma asteapta acasa sunt mai verzi, mai primitoare si desi de dimensiuni mai reduse, mult mai frumoase decat cele din California.

Sunt recunoscator pentru ocazia pe care am avut-o, de a vizita mai mult si mai in detaliu decat ar fi posibil intr-o scurta vacanta doar turistica.

septembrie 17, 2010

Mount Dana

Dupa ce am esuat weekendul trecut sa ajung chiar pe varful Lyell pe care mi-l propusesem, cel mai mare varf din parcul Yosemite, am descoperit faptul ca al doilea varf ca altitudine, Dana, este mult mai accesibil la o distanta de 4-5 km de sosea si asta datorita altitudinii mari la care se afla pasul Tioga. Pentru a urca varful este de ajuns o jumatate de zi, dar altitudinea este considerabila: de la 3031m la 3981m (sau 3979m cum apare varful in alte locuri).
Pe parcursul weekendului ne-am permis astfel sa vizitam si alte locuri, ceea ce s-a potrivit cu planul baietilor cu care am mers, Matei si Traian. Am plecat de sambata dimineata trecand putin prin San Francisco iar apoi am continuat sa conducem spre lake Tahoe, pe care il vazusem in detaliu cu cateva weekenduri inainte cand l-am inconjurat cu bicicleta. Pana la pranz am ajuns si la lac, intr-o zona oarecum opusa zonei din care plecasem tura trecuta. Si sensul prin care am inconjurat lacul, acum cu masina, a fost invers. Astfel am ajuns rapid la Emerald Bay unul din cele mai frumoase puncte si apoi am facut si putina plaja iar in final chiar si baie.

From Dana

masina pe care am inchiriat-o

Aveam insa inca multi kilometri de parcurs si am mers mai departe, cu putine pauze pentru a mai surprinde locurile frumoase. Am trecut la nord de lacul Tahoe prin alt pas la o altitudine considerabila si el dupa care am coborat intr-o vale imensa, mult mai mare ca vaile pe care le-am vazut in Europa pana in orasul Reno. Orasul e in statul Nevada si renumit pentru cazinouri, un fel de Las Vegas mai mic. Am vizitat si noi putin pe inserat iar noaptea am stat la un motel.


Tahoe vazut dinspre nord

Dimineata ne-am trezit de la 6 cu alte planuri marete. Pana la Yosemite am trecut pe langa marele lac Mono care se afla si el la o altitudine considerabila de 1944m. Pe langa el sunt multe peisaje impresionante, iar noi am incercat sa incadram in peisaj si masina frumoasa pe care o aveam la dispozitie.

Apoi am urcat in pasul Tioga. De aici urma sa ne coboram din masina pentru o plimbare nu foarte lunga ca distanta, dar destul de obositoare. Dupa cum stiam traseul l-am gasit foarte usor si era si circulat. In cateva ore eram deja sus, insa nu fara sa simtim oboseala sau altitudinea. Desi zonele din imediata apropiere a traseului nu m-au impresionat, in departate peisajele motivau toata osteneala.


Lyell cu ghetarul, pe unde eram cu 7 zile inainte


Nou record de altitudine pentru mine dobandit parca prea usor


Lacul Mono vazut de la aproape 4000m


se pare ca sunt si rute mai tehnice de a ajunge sus. cei doi imi amintesc de abrupturile din muntii Rodnei

Dupa cum se vede in poze peisajul era cat se poate de divers. In unele directii muntii aratau total diferit fata de altele, in unele locuri vedeai pete de zapada iar in altele nu, iar lacul din vale si valea in sine aratau, iar, un alt tip de peisaj. Pe coborare am simtit toti trei dureri de cap si degetele putin umflate, dar nimic prea grav.


pasul Tioga vazut de sus. Tot traseul am putut vedea
masina din parcare un punct rosu de diferite dimensiuni

Putinul timp ramas si oboseala nu ne-au mai lasat sa vizitam si padurea de sequoia din Mariposa Grove, care era oarecum in zona. Am avut oricum un drum lung pana acasa.

Mai am doar doua weekenduri de petrecut aici in care sper sa ajung in alt parc national ceva mai departe unde sa vad sequoia la maturitate.

Olmsted Point, pe unde trecusem cu bicicleta,
fiind de partea cealalta a pasului

Older Posts »

Blog la WordPress.com.