Iaşi Outdoors

noiembrie 16, 2011

Old la Honda

Filed under: biciclete, dealuri, poze, toamna — Etichete:, , , , , , , — pauldiac @ 7:44 am

Departe de a fi o tura importanta din punct de vedere a numarului de kilometrii sau ceva similar (sportiv), va povestesc despre primul traseu, facut de cand am revenit in California. In primul rand, m-am intors aici pentru o perioada de timp nedeterminata, un job full-time in IT, oferta primita dupa intenrship-ul pe care l-am facut in vara 2010, cand am povestit tot aici pe blog despte zone ‘exotice’ cum ar fi Yosemite, tura de bilca pe la Oceanul Pacific, si Death Valley. Sper cat timp stau aici sa fac ture in locurile astea si altele noi, fiind foarte multe de vazut; si sa am timp sa le si postez. Momentan ma lupt cu o acomodare mai dura decat m-as fi asteptat, din diferite puncte de vedere.

Dar tocmai pentru a ma acomoda mai usor si pentru ca am avut si cu cine sa ma plimb, am facut sambata (la o aproape doua saptamani de la sosire), un traseu de vreo 80 km cu bicicleta. Care bicicleta? Simplu, tot aia.. din Romania. Am reusit cu mult noroc sa o aduc aici pe avion fara sa platesc nimic special pentru ea, dar in general se plateste cam 300$. Daniel, cu care mai facusem ceva trasee in vara 2010 a avut si el chef de un traseu si a fost dragut si a venit el la mine, sa facem pe aici. Adrian ne-a sugerat traseul potrivit : Old La Honda, un traseu care se termina cu o catarare destul de faina. Am avut si vreme destul de buna, dar din pacate nu asa insorita ca unele zile care inca mai sunt pe aici (inca se mai ajunge la 20 grade Celsius in noiembrie). Am intalnit multi biciclisti, dupa cum ma asteptam, si am ajuns la Skline, o sosea care traverseaza creasta muntilor Santa Cruz (care separa Silicon Valley de Oceanul Pacific).
Oricum, pentru ca dupa cum va dati seama sunt foarte ocupat zilele astea, o sa trec direct la poze si traseul GPS, spunand doar ca nu s-a mers in forta, si nici nu era asta ideea. Speram ca urmeaza lucruri tot mai interesante, dar inca nu ma gandesc la ture de nici un fel.


Daniel, la prima pauza


Skyline directia spre sud


Skyline spre nord


Daniel mai obosit ..

Si, in final : traseu GPS pe Garmin , pur informativ, pentru ca ne-am cam ratacit pe acolo.


Si ceva nou, pe strava.com. Strava e un site interesant care face o gramada de statistici despre catararile dintr-un traseu, si nu numai.

Reclame

septembrie 13, 2008

Relaxare in Chei: a treia oara in Creasta Estica (4A, 6+)

Filed under: 4A, catarare, clasice, dealuri, toamna — Etichete:, , , — Mihai Diac @ 9:23 pm

Am plecat din Iasi sambata pe la pranz, cu Vlad Condratov si Lucian, la prima lui iesire la cocotz (cea din Rarau de anul trecut nu prea se tine). In Chei ne asteptau Catalin si Ioana. Dupa aproape 3h, si o pauza de aprovizionare in Bicaz, ajungem in Sugau unde este multa lume din Iasi si nu numai (Andrei, Paul, Mihai, la Raza Soarelui Cristina & co etc). Cataram traseele deja cunoscute, ne simtim bine la stanca si desfacem un pet de bere. Singurul lucru de remarcat e un bolovan mare desprins de Paul dintr-unul dintre traseele din mica surplomba de la stanga peretelui, care a ratat milimetric capul lui Andrei si a palit destul de zdravan genunghiul si tibia mea. Nu e de glumit, si casca trebuie purtata mereu.

Dupa ce pe drum ne tot gandisem care si cum ne vom organiza in corturi, la fata locului ne hotaram si-i lasam pe Catalin si Ioana in al lor, iar Vlad, Lucian si cu mine dormim pe izoprene sub cerul liber (restul oamenilor la Raza Soarelui). A fost o idee mai frig ca in Suhard cu doua saptamani inainte, si s-a pus roua dimineata, dar tot foarte foarte placut.

Dimineata ne-am trezit la 6, Vlad si Cata aveau in plan Turnul De Fildes (6A), traseu care nu are decat f f putine ascensiuni din 1990, cu 14 lungimi de coarda si posibile probleme de orientare si cu asigurarile (baietii au luat nuci si frienduri la ei). Intai ne-au lasat pe noi in dreptul Pietrei Altarului, apoi pe Ioana la Raza Soarelui si dupa s-au intors in Chei sa intre in traseu, direct din sosea.

Eu si Lucian ne echipam repede si o pornim prin padure, nimeresc brana spre creasta si facem, deci, varianta creasta integral (daca nu nimeream am fi pornit cu doua lungimi din Vanatorii de Munte). Merg cap tot traseul, si e placut sa-mi amintesc cum cu un an in urma mai avusesem ezitari pe ceea ce acum imi pare joaca. Raresc asigurarile, pe cateva lungimi folosind doar spiturile. Iese tot la liber, in sub 3h de catarare. Pt traseu, o descriere mai veche aici. Cateva poze de tura asta:

Rapelul de la intoarcere a fost interesant pt Lucian, primul pe care l-a facut „real-life”. Retragerea pe brana deasemenea, in special ca s-au rupt din sufele folosite pentru asigurare, dar merge f bine ca intregul traseu dealtfel si nu simte nevoia sa intindem coarda pt mai multa siguranta.

Ajunsi in padure coboram pe carare si iesim in sosea, de unde o luam spre Raza Soarelui unde vrem sa facem Traseul Fetelor (primul meu traseu clasic, facut o singura data). Oarecum din pacate, cand ajungem la baza traseului ne suna Ioana ca baietii se dau jos din Turnul de Fildes ca nu au reusit sa faca decat 4 lungimi si ii prindea noaptea in perete, deci o pornim inapoi spre Gatul Iadului. In Creasta Estica sunt acum 4 echipe, ii vedem din sosea cu binoclu, sunt amicii de la Raza Soarelui.

In Gatul Iadului admiram traseele celebre, Tavanele, Santinela.

Pe la mijlocul Cheilor, ne striga turistii si atunci ii vedem inapoi, deasupra soselei, pe Vlad si Catalin care ne faceau semne, fiind inainte de ultimul rapel care-i dadea direct in sosea. Cumva ne pozitionam sa putem semnaliza masinilor, ei arunca semicorzile si coboara.

Ne povestesc ca traseul e murdar tare, penele de lemn in care erau batute unele pitoane cheie putrezite, si chiar daca ar fi continuat, nu terminau la timp. Nu-i nimic, data viitoare stiu ce ii asteapta.

Ne intoarcem in Sugau, mancam, strangem sacii de dormit, coboram inpoi la masina si pornim spre Iasi, cu bere, muzica si voie buna, ca dupa orice iesire in Chei.

Blog la WordPress.com.