Iaşi Outdoors

aprilie 19, 2010

Turu italiei prima etapa

Prima etapa a turului Italiei sa organizat in final si surprinzator, in Romania, pe o distanta de aproximativ 185 km intre Brasov si Bucuresti, mare parte DN1A. Asta pentru ca am de asteptat destul de mult ca avionul sa poata zbura, norul de cenusa sa plece, etc. Asa ca ieri imi asamblez bicicleta, si cum e planuit dupa masa de dimineata plec pe la 6:40 din Otopeni unde am hotelul spre gara de nord.

Nu ma abtin sa fac o poza cand trec pe langa arcul de triumf (desi asta era frumos sa fie la sfarsitul traseului), apoi ajung si pe la liceul unde acum 4 ani am dat bacul, merg chiar pe stradutele unde eram cazat atunci.

Pe tren platesc putin si ajung relativ repede, iar pentru nas nu e nevoie de dat nimic si am si conditii pentru biciclete, sunt chiar bucuros ca a mea nu a mai avut loc: sunt multi biciclisti, cu care stau de vorba tot drumul. E diferenta mare intre asta si ce este acum prin zona Iasi-ului cu CFR-ul, sper sa ajunga si la noi asa ceva cat de repede.

La 11:00 plec din Brasov chiar din gara, spre Sacel -> Cheia pentru DN1A care e frumos putin circulat si trece prin pasul Bratocea. Merg binisor dar la intrarea in Sacel pierd directia si ajung sa o iau pe DN1, merg cam 5 km greu cu vant din fata, si dupa ce realizez ca am gresit ma intorc rapid (prind 56 km/h pe plat). Mai departe vantul iar ma incurca, dar ajung aproximativ la baza pasului unde politia opreste circulatia: are loc raliului Brasovului, si sunt nevoit sa astept cam 2 ore timp in care mananc bine.

Apoi o iau spre pas, sunt inca multi specatori si masini, zona si drumul e frumos dar la curbe e mult pietris pe tot asfaltul facut de raliu. Ajung insa surprinzator de rapid sus, iar portiunea de coborat e inca si mai frumoasa, muntii Ciucas etc.

Ajung si in Cheia, vantul iar bate tare din fata:

Totusi viteza medie creste treptat si protiuni de urcat nu mai sunt atat de mari. Zona e inca faina, iar dupa Valenii de Munte schimb valea, printr-o curba la dreapta. Urc, cobor, ajung in cealalta vale (mai din vest), aici e mai frumos si mai putin circulat, drumul insa e perfect. Dau spre Ploiesti unde vream sa re-alimentez dar ocolind orasul pe centura treaba asta se amana putin. Pentru Ploiesti – Bucuresti DN1 e foarte aglomerat, si dunga alba cu striatii din partea dreapta imi face ceva probleme, nici prin dreapta nici prin stanga nu se poate merge totdeauna. Ultimii 20-30 km sunt foarte grei din punct de vedere psihologic, ma uit nerabdator la fiecare borna, se intuneca aproape, masinile ma claxoneaza, ma tot gandesc cum sa fac sa treaca mai rapid. Ajung fix la 8:30:

Cei de la hotel se sperie putin de mine, nu cred ca se asteptau sa intre un ciclist obosit si murdar cu spd-uri si cu bicicleta cu tot.

Traseul a fost frumos, din pacate am avut ghinion sa pierd drumul, sa am vant din fata si mai ales ca am fost nevoit sa astept 2 ore sa treaca raliul. Dar ajuns cu bine acasa nu mai conteaza. Am parcurs cam 185 km, cu o medie putin peste 26.5 km / h, sunt multumit.
Otopeni -> Bucuresti
Brasov -> Otopeni (din pacate traseul e putin taiat in zona centurii Ploiestiului)
De acum sper ca oboseala sa nu se acumuleze. Azi am fost iar amanat cu plecatul pentru maine, la ora 11:45 sper sa decolez in final. Azi nu am de gand sa mai pedalez.

Blog la WordPress.com.