Iaşi Outdoors

noiembrie 12, 2012

Vara 2012

Despre iesirile mai mari am scris in timp, cu intarziere mai mica sau mai mare. S-au adunat multe ture scurte insa, cel putin pentru ca e o perioada mai mare. Deci, pe rand, despre ce am mai facut prin jurul casei in vara care a trecut deja de mult timp.


04 Iunie : Kings Mountain si Tunitas O tura de cursiera scurta, seara la care reusesc sa trag mai tare si sa obtin recorduri pe doua catarari de aproape: Strava


09 Iunie : Monterey Dupa un picnic, o tura cu masina in fuga pana la Monterey si Big Sur. Din pacate ne prinde noaptea si nu mai ajungem la cascada.


Laurentiu curajos


Lone Cypress


10 Iunie : Hamilton Obtin un nou record cu bicla pe Mount Hamilton, una din cele mai lungi catarari din zona (intrerupta de doua coborari). Recordul asta e inca in picioare, sper ca nu pentru mult timp. Tura impreuna cu Mihai si Laurentiu strava


Laurentiu pe ultima suta de metri

In iunie cel mai mult am fost intrerupt in doua weekenduri, unul in Sequoia si altul in Yosemite.


3 Iulie : alergare Un record nou pe 10 km, pe langa alte alergari din perioada respectiva. In principal ma antrenam pentru maraton San Francisco. strava


04 Iulie : Costal Clasic cu TVA Timp de vreo 2 saptamani cat a fost TVA aici (dupa care a plecat in Seattle), n-am apucat sa facem decat o alta tura in Yosemite si un Costal Clasic. strava


06 Iunie : Facebook Half Marathon Un concurs organizat pentru angajatii Facebook alergatori. Obtin un timp foarte bun fata de ce ma asteptam pentru jumatate de maraton, categoria cea mai lunga la care am participat. 1:31:34 , din pacate putin sub distanta oficiala pe GPS-ul meu asa ca nu apare trecut la best half marathon pe strava. rezultate


grupul ‘evadatilor’ sunt si eu pe undeva furand trena

29 Iulie : mult-asteptatul San Francisco Wipro Marathon . Ultimele saptamani nu apuc sa ma pregatesc bine, si nici sa ma relaxez, pentru ca ma duc pana in Seattle unde ma intalnesc cu Mihai. Acolo facem Rainer fortat intr-un weekend, dupa care weekendul viitor vine el aici, exact cand e maratonul; si participam amandoi. Experienta super-faina, vreme racoroasa dar numai buna de alergat la maxim, 6000+ participanti, vedem si noi cam cum se organizeaza si am avut ce vedea. Din pacate fara poze pentru ca erau cam scumpe. Sunt multumit de timpul total, viteza destul de constanta pe care am reusit sa o pastrez, si pozitia in clasamentul final (general : 1039 out of 6494, 3:43:50 timp total https://www.runraceresults.com/Secure/RaceResults.cfm?ID=RCLF2012 bib number 40613);

Iulie e iar o luna destul de buna, pe langa astea am si cele doua iesiri mai mari, Redwoods si Rainer. Tin minte insa ca dupa toate astea imi cam ajunsese cu iesirile, pentru ca au fost cam multe fortate la rand.


19 August : Half Moon Bay cu Parvu Cam singura iesire prin apropiere din August, o tura pana la ocean si inapoi cu Andrei Parvu, destul de faina dar friguroasa. In principal August a foar iar o luna a iesirilor mai lungi de weekend, dar mai calculate si linistite (Yosemite iarasi, dar cel mai reusit, Geroge Creek incercarea moarte n-are si Grand Canyon partial).


Canada road inchis circulatieti masinilor in weekend


La ocean

Reclame

august 24, 2008

Noapte de august in Suhard

Traseu: Diedrul Cuiburilor de Soimi 4B, (7/7+), 4lc

O iesire in chei de weekend, care pana la un punct nu se remarca decat prin faptul ca era dupa prima mea saptamana de lucru dupa vreo 5 luni de vacanta 🙂 si ca pt intaia oara nu mergeam cu o masina ci cu maxi-taxi (24lei din Iasi Pana in Bicaz, pleaca dimineata la 10:40). In Bicaz am incropit rapid o placa cu „CHEI” scris mare si am avut noroc si de autostop, doar pana la cariera insa (voia 40lei in loc de 15 ca sa ne duca pana la lac). Atata paguba, am vazut cheile la picior, in special ca Bernard (finutul meu) era pt prima data. Ne-am mai intalnit cu lume cunoascuta, am mai inhalat aroma de gratar. Partea proasta a fost ca nu am mai avut timp de ce ne-am propus, Diedrul Cuibilor de Soimi, si am tras la Raza Soarelui la escalada. Aici am repetat ceva trasee mai vechi, Ioana (6) si Sarpele (6+), usoare, frumoase (in special Sarpele, care cere oleaca de forta si mia imi place :-„) si numai bune pt incalzire.

Cand am terminat cu escalada, inainte sa pornim spre Suhard, i-am sunat pe baietii cu biclele (din Iasi mai plecase o trupa, de pe la 5am, calare pe biciclete). Erau la capatul opus al cheilor, asa ca i-am asteptat sa urcam impreuna, in special ca nu stiau sa ajunga si ar fi tb sa ma intorc dupa ei (se urca pe triunghi albastru pana la baza peretelui). Am urcat la lumina frontalelor pana in dreptul traseului, unde am gasit locurile de cort. Dupa ce am pus corturile am mancat cu pofta, nici unul dintre noi nu facuse altceva decat sa rontaiasca in timpul zilei si efortul fusese sustinut.

Era atat de placut, ca o parte ne-am hotarat sa dormim afara. Am pus folia pe care de obicei o intindem sub cort si izoprene deasupra. Cerul minunat, stele cazatoare, in fanul mare cimbrisor si busuioc salbatic. Am dormit ca un bebe, cu o singura trezire cand a rasarit luna, mare si luminoasa.

Dimineata la 8:30 am mancat, iar baietii cu bicicletele au pornit-o spre sosea. A picurat in reprize asa ca am amanat intrarea in traseu, timp in care am strans corturile si toate bagajele, pe care apoi le-am urcat la baza traseului.

Diedrul apare ca 4 lungimi de coarda in topouri dar se poate face din 3(x50m) relaxat. Prima lungime noi am injumatatit-o totusi, regrupand la bradutul care se vede si in poza, pentru ca dupa inceputul usurel pe pata rosie este primul pas al traseului si am vrut sa nu fiu jenat de coarda (am mers cap tot traseul). Pata rosie imi iesise la liber ca secund in primavara, dar psihic nu am fost destul de pregatit ca si cap si acum am tras de doua bucle. Urmeaza un diedru larg cu multe sparturi, fara probleme, si se regrupeaza chiar inainte de punctul cheie din traseu, diedrul spalat care pb ca-i da gradul de 7+. De aici se poate lungi pana sus, unde am regupat la bolovanul cu piton chiar de la iesire.

Ne-am intors pe poteca (triunghi albastru), reunit cu Bernard care ramasese jos, pus rucsacii in spate si coborat la sosea unde ne-a luat un nene cu 20lei pana in Bicaz, de unde la 16:00 pleca maxi-taxi spre Iasi. Soferul la microbuz mai mai sa nu ne ia, ca are rezervate 10 locuri din Piatra, dar pana la urma am ajuns ok acasa. Pe drum s-a pornit si ploaia.

Concluzii

* traseul este f f frumos, extrem de bine asigurat (spituri, regrupari cu lant), cu linie clara, nu extrem dedificil sau solicitant. Asa cum il si stiam din primavara.

* dormitul sub cerul liber, pe munte, in special in noptile calde si senine din august, este un lucru care merita facut in fiecare viata de om

* desi nu am reusit sa ne facem planul (Diedrul sambata, Gentiana duminica), iesirea a meritat cu varf si indesat, in special datorita punctelor anterioare

* in chei se ajunge greu si scump fara masina (dar tot merita 😉 ). din fericire, nu va mai fi cazul pt mult timp

Mentiune: poza e imprumutata de la Vlad, unde se mai poate citi si o alta descriere a traseului (printre altele)

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.