Iaşi Outdoors

Decembrie 26, 2009

Creasta Pietrei Craiului – „bifata” :|

Filed under: calcar, ceata, iarna, munte, poze, trekking, Uncategorized — Etichete:, , , , — Mihai Diac @ 4:18 am

Tura a inceput noaptea. Plecati de dimineata din Iasi, am stat in Adjud cateva ceasuri bune, asteptand acceleratul de Galati. Cu putin noroc, pe la 7:30 intram in traseu, dupa o scurta incursiune la Gura Raului pentru o cana de vin fiert si cateva de ceai, la o vorba cu cateva amice de-ale lui Lucian.

Pana la Curmatura, zapada nu e prea multa. E si moale. Ii dam cu spor la deal, vorbind putin.

La Curmatura e teribil. In sala de mese lumina moale, in boxe Florin Chilian, nimeni la cabana, cabanierul foarte amabil ne da tot ce vrem. Aici ar fi fost moment de stat in echipa mare pana tarziu. Noi ne bucuram putin de admosfera, hidratam, si dupa trecem in camera de deasupra bucatariei, nici nu e nevoie de foc. Camera e curata, dormim excelent pe priciurile de sus.

Dimineata ies afara sa pozez rasaritul, desi cam intarziasem trezirea ca era prea bine. De pe cabana vantul spulbera zapada.

In dreapta se vede creasta in departare, din stanga soarele rasare din directia Bucegilor.

E liniste.

Dupa o omleta, cate ceva din bagaj si pregatit ultimele sandwitchuri, ne pornim spre Saua Crapaturii.

Peisajul aici e alb, brazii imbracatipana sus. Prima data cand vad zona asta iarna, si chiar daca ar fi putut fi „mai iarna”, nu sunt nici dezamagit.

Am multe poze aici, din ture vara. Locul are ceva deosebit.

Continuam, trecem prin portiunea de padure doborata si iesim la lumina.

Cam asa am gasit semnele tot drumul. Iarba la vedere :(.

Facem o scurta pauza, strnag betele de mers, acolo unde incepe urcatul pe jgheaburi mai abrupte.

Ne ajutam cu sufele, macar la inceput pana ne obisnuim cu bocancii pe stanca acoperita cu zapada putina.

De acum soarele s-a ridicat mult deasupra Pietrei Mici.

Cu vreo 6 ani in urma, aici il pozam tot pe Luci impreuna cu Iulian si Victor, pe atunci chiar pusti ..

O ultima privire spre Zarnesti/Brasov inainte de a lua linia crestei. De aici am incheiat urcusul ala mare.

Creasta nu e tocmai imbietoare, macar daca ar fi conditii „grele” sa se activeze animalul, asa pare sa lipseasca si peisajul, si provocarea. Facem cu randul inainte, pentru a ne mentine fiecare motivat. Ne luam cu vorba, povestim, pozam.

Spre varful Turnuri, pe linia crestei, la limita dintre padurice si abrupt.

Nu sunt urme, avem macar satisfactia de a deschide drumul ..

In spate Piatra Mica, in fata varful Turnuri.

De pe varf, se dezvaluie nordica in toata splendoarea.

Undeva in est, Bucegii cu cusma de nori.

Piatra Craiului TM Pic.

Ne apropiem si de Vf. Ascutit.

Refugiul.

Inauntru e decent, uscat si relativ curat.

Ii dam mai departe, planul e sa inoptam in creasta la Grind.

Abrupturile cunoscute.

Portiunile de creasta ..

Alternate cu bucati de catarare usoara pe fetze. Interesant cu bocancii pe prizele acoperite de zapada, mi-a luat mai mult decat ma asteptam sa capat incredere.

„Gelifractie” imi explica Lucian savant. „Adica cand ingheata apa si crapa pietrele ?” intreb eu naiv „nuuu ” se indigneaza geograful din el si baga o explicatie pompoasa din care nu am retinut nimic :-„

Ii dam cu spor, si deja Ascutitul e undeva departe in spate.

Desi e inca devreme, soarele arata a apus. Macar asta s-a pastrat din iarna, zilele scurte.

Portiuni expuse.

Spre Vest, in departare, culmile albe alea Fagarasului.

Bucegii acum goi.

Ajungem si „La Om”, puntul cel mai inalt de pe creasta Craiului.

Inainte avem acum peisaj f fain, cu soarele jos. Pe creasta, incercari timide de cornise.

Si refugiul de la Grind.

CIneva lasase un sac de dormit si un izopren inauntru, le vom folosi pe post de saltele suplimentare.

Seara Tibi si Adi, prieteni de-ai lui Lucian din Caucaz ne anunta ca vin si ei, pe timp de noapte. Se porneste un vant destul de puternic si ma gandesc putin, insa dupa ce terminam de topit zapada cat sa reimprospatam proviziile de apa trecem la somn linistit.

Baietii aveau sa soseasca abea pe la 4:30 (initial estimasera 12-1), cand ma gandeam deja ca au dat probabil inapoi. Au trecut si ei la somn, si dimineata ne-am trezit abea pe la 9 toti, pentru noi noaptea a avut vo 13h de somn ..

Afara vant puternic, ceata. Dau ceva mesaje lui Catalin si Paul, nu-mi mai amintesc prea bine cat de expuse sunt pasajele de pe sudica, si vreau sa stiu si previziunile meteo. Baietii coboara pe la Grind I, noi ne hotaram sa-i dam pana la capat, fie si numai pentru a o „bifa”, daca tot suntem aici. Placere prea mare nu poate fi pe vremea asta, si calduta (pe la -2-3C pb, si zapada putina si moale, si ceata, si vant in rafale care te forta la incordare pe portiunile expuse).

Pornim pe poteca, inca de la inceput expusa.

Mici portiuni de escaladat deasupra haurilor.

Traversee expuse, acolo unde am mai taiat din lenea de a ne intoarce la traseul ratacit pt cativa metri.

Deasupra Poienii Inchise, pe coama lunga.

Din cand in cand se mai sparg norii si vedem mai mult decat inceputul abrupturilor.

Portiunea de jenpenis e groaznica .. Zapada mare si acum uda, traseul greu de dibuit. Parazapada lui Luci se buseste si o dregem ad-hoc, mai incolo si a mea.

Jnepeni incarcati, zapada de pe ei se scutura pe noi.

Norii par a se sparge si vedem ce mai este din Creasta Sudica. In putin timp vom si in Saua Funduri ..

Deschiderea peisajului imi face bine la moral, ma apuca cantatul si ii dau repede. „O cheama Tantza si e mica / Are de toate sub maieu” etc.

Ii dam la vale spre refugiu, dar nu-l nimeresc. Nu-i bai, aici e simplu, „la vale” e bine si trebuie sa intersecteze traseele pornite din sa.

Lucian resimte dureri puternice la genunchiul drept, prilej numai bun de „fundeni” pana jos.

Iesim si la trasee, ne oprim si mai bagam cate doua sandwitchuri si o ciocolata calda, pastrate strategic de Luci care cred ca vrea sa castige un concurs de popularitate :P.

Coboram si coboram, scot betele si i le las lui Lucian, sa-si protejeze genunchiul.

Apusul e azi in nor, frumos asa.

Intram in padure, iar la prima poiana reusesc sa pierd traseul luand-o prea la vale in loc sa traversez in continuare paralel cu creasta.

Ne-am intoarce dar lenea e mare, apusul fain.

Stiu ca avem doua variante, fie tinem linia vaii si riscam sa iesim spre Pestera Ialomicioarei, fie o transam barbateste si-i dam peste culmi in directia Zarnestiului pana intersectam un forestier. Transatul presupune efort, Lucian nu se simte in stare si nici eu nu-s chiar in dispozitia potrivita .. „che sera sera”.

Apusul e chiar glorios.

Dam de dunga albastra, ceea ce nu poate fi bine in ideea ca am vrea Zarnestiul ..

Indicatorul lamureste, o sa o dam intr-adevar in partea sud-estica si nu nord-nord-estica cum voiam. Din fericire nici unu dintre noi nu are strangere de inima cand e vorba de schimbat planul.

Padurea e „minunata”, deasa si fara pic de verde, drumul barat simbolic si nu numai de o multime de copaci. O incununare potrivita a turei.

Pe intuneric, incepem sa auzim zgomote din sat.

Si, inainte de ultima coborare, se zaresc si casele.

Dam de niste muncitori forestieri, intram in vorba cu ei si ne iau pana in satul propriu-zis. Acolo oprim o „raba” (camion cu lemne), care ne duce pana la pod, dar apoi soferul vine cu ideea sa ne lase la Petromul din Rucar, unde avem sanse mai mari sa induiosam pe cineva pt un autostop de vo 80km pana in Brasov, unde ultimul tren ok era la 11.

Ajungem in Petrom, soferul nu vrea bani. Aici nimeni nu pare a merge spre Bv, Luci sta in sosea, eu la cei care realimentau. Dau de un brasovean mustacios si pletos cu un Volvo 4×4, cica merge spre Bv, ne-ar lua el, dar numai pana sa-si dea seama ca luandu-se cu vorba cu mine a pus vo 12l de benzina in loc de motorina. Ooops. Dupa ce-l imping pana la pompa de motorina ma fac ca ploua.

Un pusti care mergea sa-si ia un coleg sare repede ca ne ia, e ok, mai ascultam si noi o manea, in gara in Bv ii las 25ron, e multumit, si noi, ca daca nu gaseam ceva era ciudat.

In gara avem timp si de o masa sanatoasa. Pana la Iasi, trenul full full, odihna asa si asa dar nu chiar rau.

Totusi a fost putina dezamagire in tura asta, speram la zapada multa si tare, mers la coltari, peisaje extraterestre in care creasta si cornisele au forme geometrice curate. Speram la vant si frig. Creasta Pietrei Craiului le-ar fi meritat pe toate, este, la urma urmei, unul dintre cei mai frumosi si distinctivi munti de la noi.

Nu a fost rau nici asa, ca efort fizic pb ca a fost mai greu decat daca aveam zapada buna, am avuit parte de peisaje. Totusi, in conditii din astea motivarea scade simtitor, si chiar daca e bine pe munte oricand, parca incepe sa-mi fie chiar ciuda ca iarna asta nu mai vine pe bune.

Mai general asa, in ultima perioada am bagat multe ture. Am senzatia ca factorul de „noutate” se rodeaza cumva, si intru in faza in care muntele si iesirile fac parte din ceea ce e „normal” pentru fiinta mea. Nu e neaparat rau, nu e neaparat bine. Poate e o impresie trecatoare, ramane de vazut.

Update: pozele lui Lucian: „mai putine dar mult mai faine”, aici (click).

Generat cu PicPost.

Anunțuri

3 comentarii »

  1. Va invidiez, in sensul bun al cuvantului… desi sunt din Brasov si colind muntii de nebun, iarna nu m-as aventura pe crestele Pietrei Craiului… probabil ca de la o anumita varsta devii mai prudent si conteaza familia cand decizi astfel de lucruri…

    Aveti grija de voi ca sunteti tineri 🙂

    Comentariu de Concursuri Online — Decembrie 26, 2009 @ 5:37 am

  2. Probabil ca aveti dreptate.
    Multumim pentru vorbele si gandurile bune.

    Mihai

    Comentariu de Mihai Diac — Ianuarie 18, 2010 @ 7:03 pm

  3. Foarte tare tura.
    Dar as avea de facut o mica precizare… in ultima parte a traseului eventual ajungeati la pestera Dambovicioara, nu Ialomicioara…(Pestera Ialomicioarei este in Bucegi)

    Carari cu soare si mult noroc

    Comentariu de Tavi — August 9, 2010 @ 10:34 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: