Iaşi Outdoors

Septembrie 15, 2009

In loc de obisnuitul antrenament la falezele din Bucium ..

Filed under: antrenament, calcar, dealuri, escalada, munte, poze, soare, toamna, video — Etichete:, , , — Mihai Diac @ 11:27 pm

Sambata pe la 11, ma pregateam pentru o prima zi de leneveala dupa multe saptamani fara pauze, cu nimic mai mult decat un Bucium spre seara in plan, cand ma suna Vlad, ca ce zic de o iesire in Chei. Bun, bagam Santinela, eu de colo, el nu, ca e cu intoarcere tot azi. Parca am uitat ca Vlad, la 40 de ani, e cel care cu 2-3 ani in urma ii dadea lui Cata mesaj la 1 noaptea sambata daca nu vrea Chei duminica, cu plecarea la 4am … Tot respectul pentru entuziasmul si pasiunea pastrate proaspete.

Nici eu nu ma dau inapoi, Vlad il ia pe Andrei si apoi pe mine si ne pornim pe la un 12. Planul: traseele de escalada in Suagu, eu si un mic secret, de weekendul trecut mi-era mintea la fisura dinainte de cheile Sugaului, cea cu potential de premiera, unde planuiesc sa incerc o apropiere pentru orientare si a doua privire asupra traseului, putin mai de aproape.

O luam treptat, intai cu traseul cu alveolele de pe fata. Toti mergem cap, Vlad, eu, Andrei, pastrand ordinea pentru a avea intervale de odihna egale.

Sus ma leg in zelb si raman sa-l pozez pe Andrei scremandu-se :P, nu inainte de cateva panorame.

Trecem la urmatorul traseu, muchia larga cu fisura inauntru.

Raman iar sus, si prind inca o panorama de toata frumusetea (nu m-am indurat sa o croppuiesc):

Dupa incalzirea de pana acum, trecem la fisura surplombata de la stanga Fantasmagoriei si Omidei Vesele. Grdul anuntat e 7a, pe 15 metrii unde nu prizele la maini sunt problema ci pozitionarea picioarelor si recuperarea. Ca si la traseul anterior, inainte de intrare Andrei lasa putin obisnuita panarama vesela cu care ne tratam reciproc in mod normal si-mi da cateva indicatii utile.

Vlad are un plan de atac care include multe chei de mana, pt care isi bandajeaza mana dreapta.

Ne-am si filmat, desi, si aici, suntem departe de adevaratii profesionisti pregatiti ;)) (click pentru vizionare). Incercarea lui Vlad:

Incercarea mea. A se observa ce poate face un saculet de magneziu prost asezat (ca factor prntre altele)

Rupt dupa incercare, e un moment bun pentru o tura pe la fisurica cea facatoare din ochi. Ii las pe baieti, pun un tricou pe mine si iau aparatul, fug la vale si apoi iar la deal. Este o liniste incredibila si e extrem de frumos, iar brandusele firave sunt peste tot.

Fisura nu a plecat nicaieri, o tai de-a dreptul prin paduricea de la baza peretelui.

Ajung destul de usor la baza peretelui si fac cateva poze in sus pe ceea ce banuiesc ca e inceputul fisurii (s-ar putea sa fi fost o varianta mult mai stearsa initial, putin mai la stanga)

Dupa pornesc mai la deal pe sub perete, manat de curiozitate dar si de placere. E foarte pasnic si pustiu la ora asta.

In portiunea sa cea mai spectaculoasa, peretele e surplombant si curat. Pare sa aiba undeva pe la 150m.

Ma indepartez de perete spre drum, pozand incontinuu. In punctul cel mai inalt al dealului, ma opresc in fan si ma bucur de peisaj. In spate peretele:

In fata valea:

Panorama de mai jos este preferata mea din seria asta, ii place la nebunie cum se reliefeza copacii in lumina apusului.

Ajung la drum si o pornesc incet la vale.

Inca o privire spre fisura.

Sosirea toamnei este evidenta si in coronamentul arborilor.

Uriasa cariera, undeva in dreapta jos pe marginea soselei se vede stanca lasata ca marturie a intinderii initiale a muntelui. Ceva mai in stanga, camioanele gigant.

Urc inapoi spre Sugau, si peretii de dupa pini de aici au linii interesante.

Ii gasesc pe baieti la a treia incercare.

Sub presiunea intunericului care se lasa, ma mai dau si eu o data, oprindu-ma intentionat la a treia bucla. Cand reiau, ma simt f in forta si-l duc pana sus, si reusesc si eu traseul cu o singura oprire. Cred ca o sa mearga si legat una din turele urmatoare.

Strangem si coboram, pornind apoi spre Iasi.

Pe masina, vorbim mult, in special Andrei sporovaie, acu inteleg de ce spunea Cata ca atunci cand catara cu el are senzatia ca e la o plimbare prin parc. Imi place cum vede lucrurile si oamenii, avem pareri asemanatoare. Mai mult imi place contrastul dintre el si Vlad, care e extrem de cu picioarele cu pamant si are judecati izvorate mult mai mult din viata si realitati decat din joaca gandurilor. Radem, ne mai incrancenam in rationamente. Spre Iasi atipesc.

Anunțuri

2 comentarii »

  1. Imi place mult cum suna asta: „Vlad, care e extrem de cu picioarele cu pamant si are judecati izvorate mult mai mult din viata si realitati decat din joaca gandurilor”… Cred ca vrei sa facem si Santinela cap-schimbat si ma perii asa cate putin, nu? :))
    Dar contrastul e intre mine si cine? Cata sau Andrei?

    Comentariu de Vlad Condratov — Octombrie 1, 2009 @ 1:16 pm

  2. Vezi sa nu-mi dai idei cu Saninela :)).

    Cata cred ca are acum si el judecatile izvorate din multa viata si realitati, doar ca are o perioada pana isi gaseste locul unde sa-si puna picioarele pe pamant .. (dar la cum incepe pe 17 Oct, cred ca aterizarea-i va fi, pana la urma, f fericita)

    Comentariu de Mihai Diac — Octombrie 1, 2009 @ 3:22 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: