Iaşi Outdoors

August 8, 2007

Offroad cu biclele în Sambata Mare: Iasi – Paun – Pietrarie – Saua Dobrovat – Barnova – Iasi

Filed under: biciclete, dealuri — Etichete:, , , , , , — Mihai Diac @ 9:44 pm

Aceasta nu este tocmai o tura pe munte, dar imbina multe din elementele care fac o tura pe munte faina: natura, frumusete, exercitiu fizic, prieteni, vreme si voie buna. Deasemenea, se vrea o scurta prezentare a unor locuri care pe noi ne-au apropiat de munte, sau, atunci cand nu am avut posibilitatea, au functionat ca un bun substitut.

Acestea fiind spuse …

O pornesc de dimineata spre autobuzul 30, ma sui zglobiu in el dupa 2 min de asteptat si dau de Adi cu bicla, nush cum de l-a primit soferul dar e tare multumit. La un moment dat suna Ionut, care ma astepta deja la Trei Sarmale, il linistesc ca suntem pe aproape (rrrright). In 15 minute ne vedem la ochi, si o pornim vreo-un km pe soseaua Barnova sa ne recuperam bicicletele de la Edi unde le lasasem eu si Ionut seara dinainte.

Toti trei o luam apoi usor spre rondul troleibuzului, unde in cateva minute apare si Ciprian, cu bicla dupa el intr-un maxi-taxi.

Trupa completa, o pornim incet la deal pe Bucium, ritm mai lejer, mai niciunul dintre noi nu mersese de muuuult timp drum serios cu bicla (eu si Ionut urcasem Buciumu dupa-amaiaza dinainte), si toti ne resimtim prin dureri diverse :d. Incet incet ne obisnuim insa, muschii se incalzesc, plamanii isi dau seama ca li se pregateste ceva si intra in ritm. Dupa vreo 30-40 min de pedalat suntem la fantana de sus din Paun.

Diferenta de altitudine: aprox 400m.

Ionut, bineinteles, ajunsese cu aprox 10 minute inaintea restului, ma iau de el, se stie ca nu-i pot suporta pe neseriosii care doar pentru ca pot uita de ritmul grupului si o iau asa de nebuni inainte ……

Umplem sticlele cu apa, mai infulecam cate o banana si o pornim spre poligoane. Vedem traseul pe care vrem sã ajungem sus la Bârnova, urmãrind creasta. E pãdure multã În partea asta.

Carpati.org

Iar Ionut ajunge primul la poligonul III, si ma anunta cu „dezolare” in glas ca nu e de gasit carabiniera pe care o uitasem vineri pe stanca, si care era dealtfel motivul pentru care am sculat baietii „cu noaptea-n cap”. Merg si eu la perete, ma resemnez, vin la baieti cu discursul pregatit deja, ca banii se fac si nu merita inima rea pt nimic in lume. Fetele lor zambitoare ma fac insa sa trec direct la castane la adresa lui Ionut, dupa care si reperez carabiniera agatata intr-un copac.

Ciprian ajunge primul la I, unde vede si o ceata de caprioare, care insa se sperie si dispar pana ajungem noi. Cobor si mai trag cateva poze si aici.

Carpati.org

Carpati.org

Carpati.org

Tot acum ne dãm seama ca am fost urmariÞi, o frumuseÞe de câine lup s-a tinut dupã noi ºi acum ÎmparÞim mâncarea cu el. Buni cunoscatori, hotarâm În unanimitate cã e vorba de o cãÞea, si Într-o sclipire de geniu Cip propune sã-i spunem Zorro, nume pe care toÞi Îl gãsim fenomenal de potrivit si-l adoptãm cu entuziasm.

Carpati.org

Ionut o ia iar inainte, noi dupa el pana ne dam seama ca o luase cam la vale, ne oprim si-l sunam, omul a dat deja de sat si il intoarcem, in ciuda incercarilor sale de a ne convinge ca ne e mai usor nouĂŁ la vale decat i-ar fi lui la deal 😀 …. Ceva aluzii subtile in privinta motivului pt care i-a placut lui in sat (Nae ar fi spus ceva de vraja „vâlcelelor descoperite” care ademenesc flacaii, probabil :P), aflam insa ca nu s-a intalnit decat cu un postas (?!?).

Carpati.org

Regasim traseul (cruce rosie), ne intalnim cu niste localnici care de atata harnicie tocmai in Sambata Mare coborau caruta plina de lemne din padure. Mai aflam ceva info, cum ca drumul se infunda, cum ca o sa ajungem in ÂŞaua DobrovĂŁĂž etc – ne place cum suna denumirea si o bagam la cap, ĂŽnainte de a o porni ĂŽn aceeaÂşi direcĂžie.

Carpati.org

Mai departe e din ce in ca mai interesant, drumul urca, coboara, vireazĂŁ mereu si e placut de mers in viteza. Dam de un luminis, unde baietii au pareri contradictorii in privinta traseului de urmat.

Carpati.org

Ne amintim ca mai fusesem cu Cip odata pe aici, si o luasem aiurea, asa ca alegem o carare inverzita la stanga, si, cu norocul prostului probabil, o mai si nimerim. Adi mai ia si el aparatul de la mine si calitatea pozelor creste substantial.

Carpati.org

In continuare din ce in ce mai verde, din ce in ce mai vale. Bagam viteza, eu inainte ca-i anuntasem pe baieti mai mult in gluma ca nu am frane. Gluma se intoarce impotriva mea, iau viteza, aluneca roata intr-un sant si ma trezesc proiectat in aer si apoi intr-o imbratisare mai intima decat mi-am dorit vreodatã cu un copac. Ma ajung baietii, 30 de sec nu ma pot ridica si stau jos chircit de durere, apoi imi apare o umflatura de toata frumusetea pe muchia gambei stangi si in acelasi timp dispare ca prin minune durerea. Aflu ca si Cip a patit-o ceva mai devreme, dar a scapat mai usor. Inapoi in ºa, dupã ce bãieÞii Îmi regleazã frânele În sfârºit, cum Adi mai propusese În câteva rânduri ..

Carpati.org

Ieºim la un drum, dupã aspect deducem ca am dat-o În ªaua DobrovãÞ. Problema e ca de partea cealaltã copacii au fost raºi complet, ºi oricât cautãm nu mai dãm de semn. �n lipsã de informaÞii, luãm decizia corectã ºi ne hotãrâm sã nu riscãm inutil, pornind-o la vale pe forestier. E bine la vale, e bine pe drum :D.

Carpati.org

Dupa vreo 10 min dam de intrarea in sat, unde Zorro care alergase ca nebuna dupã noi pânã aici face eroul cu acelaºi nume de ruºine ºi se sperie de doi curcani ºi un pechinez. Mã Întorc cu Ciprian dupã ea, ºi, fatã deºteaptã, κi face intrarea glorioasã În sat cu noi escortând-o.

Carpati.org

Ieºim de pe forestier ºi dãm iarã de asfalt, dupa ceva pedale la deal trecem pe langa manastirea din Bârnova, unde ne amintim cã e Sâmbata mare ..

Carpati.org
.. Uitam Insa destul de repede la bodega locala, in fata a patru halbe de bere cu guler alb de spuma ..

Carpati.org

�nainte de a o da În bulevardul Bucium, ne oprim iar la Edi acasã pentru a Închide cercu, mai servim un pahar de vin cu mult sifon, ca eram deshidratati rau, Adi cumpãrã lui Zorro ceva cârnaÞi ºi Încercãm, fãrã succes, din pacate, sã-i gãsim un stapân.

Apoi grupul se sparge, fiecare pornind cum apuca ĂŽnspre casa lui. Eu cu Adi nu am mai beneficiat de amabilitatea nicunui Âşofer si am dat la pedale pana acasĂŁ.

Ă�n final, câteva informaĂžii de naturĂŁ geografica (mulĂžumitĂŁ lui IonuĂž, care-Âşi dĂŁ licenĂža la varĂŁ Âşi e „pe domeniu” 🙂 ). Dealul PĂŁun (Bucium) este punctul cu altitudine maximĂŁ din coasta IeÂşilor, Âşi punctul nordic al PodiÂşului Moldovenesc. 406 metri altitudine.

Formatiunile din RezervaĂžia NaturalĂŁ Repedea (grotele) sunt compuse din „calcare sarmaĂžiene cu intruziuni marnoase Âşi conglomerate”. „Ă�n cadrul straturilor succesive de calcare si conglomerate apar la zi organisme fosilizate paleogene” – aÂşa a zis IonuĂž cĂŁ se zice elevat la scoicile care se vĂŁd pe acolo. FormaĂžiunile sunt ĂŽn general sfaramicioase, dar probabil ca la poligoane proportiile au fost mai potrivite, si de asta acolo s-au putut amenaja trasee si sapa prize care tin. E un loc bun pentru antrenamente, si in special ca incepator poti face destule fara sa te plictisesti.

Pentru noi a fost o modalitate alternativa de a petrece apropierea PaÂştelui f placutĂŁ. Speram ca nu va displace nimanui.

Mihai

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: